Starea de flux, sau punctul cel mai inalt al performantei

Atunci cand suntem relaxati, focalizati si determinati, intram intr-o stare mintale in care succesul este inevitabil

Tuturor li s-a intamplat – sper – sa traiasca momente magice si minunate in care totul pare ca merge perfect.
Ne gasim scufundati intr-o activitate anume, de obicei destul de performanta, si simtim ca avem acces la niste resurse de energie si creativitate care de obicei parca nu sunt la dispozitie noastra. Ne simtim relaxati, concentrati, indreptati spre un obiectiv, raspundem la intamplari prompt si lucid, si ceea ce facem, indiferent de cat de greu si complex ar fi, ni se pare usor si ne da  impresia ca “ni se intampla”.
De obicei, starea aceasta este legata de o activitate sportiva sau artistica, cum ar fi o performanta obtinuta in dans sau la pian, la un tablou sau in gimnastica; dar poate fi vorba si despre un discurs care ne iese deosebit de bine, de un articol care “se scrie singur”, de o negociere care se desfasoara asa cum trebuie, sau pur si simplu de o zi la birou in care se pare ca totul merge ca pe roate si lucrurile se intampla “ca prin magie”.
Senzatia este ca si cum mintea rationala s-ar fi pus de o parte si face pe “spectatoarea”, in timp ce “altceva” a preluat controlul.

Exista un om de stinta, cu un nume imposibil de pronuntat, Mihaly Csikszentmihalyi, (de fapt toti elevii lui de la “Claremont Graduate University”, il numesc “Doctor C…), care cerceteaza starea aceasta de peste 30 de ani si a publicat un numar mare de carti si cercetari in domeniu. Una dintre cartile lui mai cunoscute, “Starea de flux”, a fost publicata recent de catre editura Curtea Veche, si chiar merita sa fie citita.
Dar, chiar daca el este cel care a facut cele mai recente cercetari despre starea de “flow”, cum o numeste, nu este desigur el cel care a descoperit-o: de fapt, starea asta este foarte bine cunoscuta de mii de ani.  Exista si altii care vorbesc despre acest lucru, descriind-o ca fiind o stare “in the zone” sau “in the groove”, de extaz sau starea de gratie… si pentru cei care practica arte martiale, se poate vorbi de mushin, “no mind”, sau de mizu no kokoro, adica “mintea ca apa”.

Este o stare in care putem sa accesam resurse de nivel diferit, o stare in care limitele si fricile obisnuite nu mai au efect, blocajele dispar si reusim sa ne exprimam la maxim, stiind ca putem sa avem incredere absolut intr-un nucleu personal de autenticitate care percepe realitatea – si o evalueaza si calculeaza – la o viteza infinit mai mare decat gandul rational.

Cineva se poate intreba care este legatura cu trainingul: ei bine, m-am convins ca de fapt starea aceasta este adevaratul obiectiv din orice program de training!

Adica, daca obiectivul nostru este de a indrepta lumea spre performanta, de a elimina limitele obisnuite care o impiedica, iata ca a ne lua ca obiectiv o stare – cunoscuta si studiata de mii de ani – in care performanta este in top, poate fi ceva care ne va imbunatati sensibil rezultatele.

Imi permit sa rezum, dupa lucrarile lui “doctor C”, cele opt caracteristici ale starii de flow:

– Un obiectiv clar si bine stabilit, cu reguli precise care permit verificarea lui;
– Concentrarea si focalizarea asupra elementelor determinante ale performantei si punerea deoparte a acelora care u au relevanta in atingerea obiectivului;
– Lipsa de constiinta de sine, adica o stare in care  persoana este prea concentrata asupra a ceea ce face, fara sa-si mai faca grijile obisnuite despre protejarea a ego-ului (ma refer la fricile obisnuite despre ceea ce s-ar putea intampla, ce vor gandi ceilalti, care sunt urmarile in cazul unui esec,  s.a.m.d). Acum, numai actiune conteaza.
– Simtul distorsionat al timpului: concentrarea asupra actiunii este asa de mare incat timpul pierde semnificatie. Numai ceea ce se face si efectele respective au importanta.
– Feedback-ul, adica verificarea rezultatelor, este imediat, astfel incat actiunea poate fi modificata in orice moment in vederea optimizarii performantei,
– Echilibrul dintre nivelul de capacitate si sfidare: activitatea este suficient de grea sa puna in miscare toate resursele noastre, dar nu atat de grea incat sa fie perceputa ca imposibila si sa provoace frustrare.
– O senzatie de control asupra a ceea ce se intampla;
– Mai importat de toate, senzatia ca activitatea este gratificanta in sine, independent de rezultatul pe care il va produce.

Nu imi vine in minte o descriere mai buna – citind aceste caracteristici – despre starea in care este posibil sa atingi o performanta de exceptie; si, fiindca obiectivul principal al unui trainer este de a pune lumea in starea cea mai potrivita pentru a exploata la maxim talentele si posibilitatile lui, iata ca obiectivul poate fi foarte usor transformat in “a pune lumea in flow”, chiar daca fiecare foloseste numele care ii place.  Adica, intr-o stare de claritate absoluta, in care lucruri devin usoare, nu sunt retineri, si performanta este la maxim pentru ca nu mai exista dubii sau blocaje.

Evident ca nu se poate sa fii toata ziua sau in fiecare zi in aceasta stare de “maxima performanta”, insa ideea de a te pune “in flow” atunci cand este nevoie mi se pare super, si de fapt acesta este obiectivul – de mii de ani – al oricarui ritual sportiv, bisericesc, de vrajitor etc.: de a te pune pur si simplu in contact cu partea aceea magica astfel incat sa intri “in flow”. Cum am repetat de mii de ori: entuziasm (en theos…), charisma, genius, intuitie,…

O sa vorbesc in urmatorul articol despre niste tehnici pentru a atinge cu usurinta starea aceasta; intre timp, invatam sa recunoastem ca inauntrul nostru exista o parte cu talente si potentialitati spectaculoase, capabila – daca ne incredintam ei – sa ne faca sa atingem rezultate la care nici am indrazni sa ne gandim.

Si care nu asteapta altceva decat sa fie pusa in actiune!

Bruno Medicina